Imi vreau stampila inapoi !

Oameni buni, dragi cetateni, astia care, probabil ca si mine, l-ati votat pe "omul din popor" Traian Basescu, ce credeti despre votul nostru? Eu cred ca nu voi mai vota pentru ca oricum optiunile sunt identice. Ca un alegator de buna credinta ce ma aflu, am fost la vot si am pus stampila. Pe ce? Pe ceea ce se arata sa fie cat mai departe de PSD, orice impotriva social-democratilor manjiti pana in maduva oaselor. Da, Basescu urma sa lupte, asa cum sustinea sus si tare in cunoscutul sau discurs de campanie, cu "sistemul ticalosit", cu putregaiul si mizeria din PSD, cu coruptia si minciuna. Bine mai Baselule, eu te votez si tu dai mana cu dusmanul? Da, electoratul e socat, cu toate ca nu prea ar trebui. Ai devenit atat de previzibil imediat dupa ce ai devenit"carmaci" incat nu prea ma mai mira ca frumoasa noastra tarisoara tot de PSD este condusa. Ce propuneri intelepte... George Maior la SRI si Claudiu Saftoiu la SIE. Gasca PSD-ista de la Cluj "rules"! Si ma tot intreb: Oare omuletii astia, unii cheliosi, altii "blonde", care ne conduc tara (cica spre UE), or avea si ei mustrari de constiinta? Oare au si ei secunde de sinceritate, macar seara inainte de culcare sau dimineata cand se privesc in oglinda, cand le e jena ca sunt mizerabili?.............Hmmmm........Nu s-ar parea...

My silent tears...

Sunt dezamagita... Am primit cea mai grea lovitura pe care n-am gandit ca o voi primi vreodata. Persoana cea mai draga mie mi-a infipt cutitul in spate in momentul in care ma asteptam cel mai putin. De fapt, ... nu ma asteptam la asta nici in cele mai negre cosmaruri. M-am intrebat de multe ori de ce este viata atat de nedreapta. Nu am putut gasi raspuns nici pana acum si nu cred ca voi gasi niciodata. Ce se intampla cu lumea care ne inconjoara? De ce loveste in noi atat de crud? Persoana pe care am iubit-o cu toata suflarea si am ajutat-o neconditionat arunca primul pumn de pamant ca sa-mi ingroape sufletul, acum cand abia a prins aripi. De ce? E atat de rau sa iubesti si sa ajuti? Cum se poate sa arunce cu noroi in mine cel mai murdar dintre oameni, iar ea sa stea, sa taca si sa accepte? Nu pot crede ca este adevarat ceea ce mi se intampla. Nu este logic si drept, nu are nici un fel de rationament. Este imposibil sa cred ca atunci cand te daruiesti intru totul binelui cuiva si vrei sa o feresti de cruzimea lumii care este in jur, tocmai ea sa-ti arate cruzimea de care o tii departe de atata timp. Dar iata ca, la un moment dat, totul se intoarce cu susul in jos si acel tot se reduce la cele mai dragi persoane. As fi dat totul pentru ea, dar ea a luat totul, a ranit si a plecat. Cum sa mai impart cu ea cele mai frumoase ganduri si sentimente, cand tocmai ea isi intoarce spatele cand altcineva mi le arunca in tarana si mi le transforma in cele mai josnice simtiri? Cum poti? Cum poti rani prin lasitatea si indiferanta ta atat de mult? ... Si de ce? ... Astept sa revii cu picioarele pe pamant, sa reusesti sa vezi limpede realitatea faptelor, astept sa se indeparteze umbra neagra ce s-a napustit asupra ta, sa-ti traiesti propria viata, sa refuzi sa mai traiesti pentru altii si sa fii din nou sora mea ... Nu m-au durut vorbele goale ce au vrut sa ma loveasca, m-a durut atitudinea ta, m-a durut si ma doare ca tu le-ai acceptat, tocmai tu, cea care ma cunosti mai bine decat oricine... Astept sa fii din nou tu ... atat.

Sunt curioasa...

Toata lumea merge la mare vara, toata lumea vrea sa se bronzeze si sa profite de soare. Si mie imi place vara, si mie imi place soarele, ... dar as fi foarte curioasa sa vad plaja inghetata. Intotdeauna mi-am dorit sa vad marea in timpul iernii... ar fi interesant...sa fiu doar eu si marea, nici un turist, nici un devorator de raze calde... nici un alt zgomot... Abia astept...sa inghet la mare...

Eu zbor...

Hmmm....simt nevoia sa scriu....nu stiu ce....nu stiu de unde sa incep....dar sunt atatea ganduri care imi alearga prin minte si vor sa iasa toate in acelasi timp... E haos...dar un haos placut...

Fumez o tigara... ma gandesc la mine, la ce a fost, la ce este... Este ciudat, de mult nu am mai stat de vorba cu mine... Poate ca eram prea ocupata sa incerc sa-mi slefuiesc colturile sau coltii ce incepusera sa-mi creasca... devenisem o piatra. De multe ori ati mers pe strada, prin lume si ... ati lovit cu piciorul o piatra...aruncand-o intr-un alt loc fata de pozitia in care ati gasit-o... V-ati intrebat vreodata daca a durut-o? Hmmm... eu m-am intrebat... pentru ca am fost si eu o piatra... lovita si aruncata mai aproape sau mai departe...de unii, de altii, de viata...de diverse situatii ce au trecut pe langa mine. Nu... nu m-a durut... n-am simtit nimic... pentru ca nu am vrut... sa simt... Dar sunt unii care nu le arunca, ci le sfarama, le sparg in bucatele mici ce nu mai pot fi vreodata un tot... si atunci doare.

Ati vazut vreodata pietre ce au inflorit dupa ce au fost calcate? Ati auzit vreodata de pietre care si-au luat zborul? Eu, o piatra prafuita ce isi aruncase in noroi toate sentimentele pe care le-a simtit sau a gandit ca le-ar putea simti vreodata, ... zbor... si nu numai ca mi-am recapatat stralucirea... acum zbor deasupra lumii, deasupra timpului, deasupra tuturor... pentru ca cineva, in drumul sau grabit, s-a oprit, m-a luat in palme si si-a continuat drumul... alaturi de mine... Eu zbor...ca si fumul de tigara...

Serios ???

Mai fratilor.... om fi noi redusi, dar nici in halul asta! Ieri in presa ... stire importanta pe toate posturile si in toate publicatiile > Bush a recunoscut existenta inchisorilor secrete! Serios? Nu cred... Cum? Chiar exista? Pai mai americanilor, libertinilor si atotstiutorilor....mai fratilor....stim ca sunteti idioti....dar pana la a-i mai prosti si pe altii e cale lunga. Se face atata verva prin presa internationala, se intreaba si se raspunde atata vreme, se neaga de catre acelasi interesant personaj aproape comic - George Bush - de atata timp existenta acestor "inchisori secrete"....si ne inecam ca tiganu' la mal? Jucam Alba-Neagra? E sau nu e? Bine... cu totii stim raspunsul (sau o parte dintre noi) sau il stiam deja .... dar cand il auzi pe Bush spunand ca aceste inchisori sunt necesare in marea lupta impotriva terorismului (deja devenita idee si motiv de baza pentru toate macelurile si afacerile de varf) ... atunci chiar ca te emotionezi ... asta in caz ca nu-ti vine sa iei televizorul si sa-l arunci de la etajul 4... Cum sa nu te enervezi cand alt subiect mai ridicol nu domina jurnalele de stiri? Sunt foarte curioasa sa aud in continuare reactii si comentarii despre subiect... ca eu ... m-am enervat destul....si, sincera sa fiu, m-am si amuzat copios.