Viata de copac...

Multumesc prietenului Viorel pentru ce scrie, poate ca unii ar mai avea ceva de invatat din posturile echipei de pe http://atitudinepublicatie.blogspot.com/.

Sunt un copac, asa s-a decis, in asta am fost reincarnat. Si tocmai asta nu-mi doream, sa fiu ceva ce nu se misca, ceva ce traieste sute de ani...Singura mea bucurie e ploaia, si primavara, cand, precum alti eroi biblici, eu revin la viata...In rest, viata mea e un calvar..Am relatii pasagere si la distanta, asa e fecundatia la noi, copacii, am rani adanci, acoperite cu rasina, provocate de zeci, poate sute de oameni care imi scrijelesc inimioare si nume care mai de care mai traznite pe "corp", am probleme de greutate, pentru ca orice as face (glumesc si eu putin, miscare doar nu pot face) an de an mi se mai adauga un inel, primesc fulgere si lovituri de topor in plin, tin umbra la manelisti si inspir fumul de la masini si gratare...Cu ce am gresit, o Doamne, sa fiu copac?! Cu ce am gresit sa fiu facut responsabil de umbra unor oarecare, de racoarea climei, de echilibrul unui intreg ecosistem..Si oamenii nu ma respecta, eu care inainte sa fiu reincarnat atat de nefericit ma gandeam ca nu exista nedreptate mai mare pe lume decat aceea de a fi un om nerespectat...Cine ma respecta? Nimeni cu aspect humanoid...Poate doar ploaia...Poate dar vantul..Poate doar animalele doritoare de oxigen...

RESPECTATI NATURA!

Afacerile lui Dumnezeu

Raiul nu este impozabil: cultele detin averi de miliarde de euro care nu se supun decat controlului Celui de Sus. Cine nu traieste cu credinta deplina ca Dumnezeu este in toate se insala. O radiografie prin „Gradina lui Dumnezeu“ ne arata ca El se gaseste si la Bursa, dar si in imobiliare. El administreaza paduri, lacuri sau autoturisme de lux. Cu voia Lui, bineinteles, dar mai ales cu sprijinul clasei politice, sunt administrate si afacerile monopoliste cu obiecte necesare activitatii de cult. Nu in ultimul rand, oamenii Domnului ar putea fi cu succes si patroni media.
Dincolo de cladirile impozante si reci care adapostesc casa Domnului, indiferent ca vorbim de Dumnezeu, Allah sau Buddha, se afla domenii fabuloase despre care nu se stie aproape nimic. Ele nu se supun vreunui control extern. Cultele traiesc intr-un paradis fiscal. Intr-o mica parte, banii provin din donatiile enoriasilor, dar „cutia milei“ aduna sume infime comparativ cu veniturile din concesionarea padurilor sau inchirierea imobilelor retrocedate. La acestea se adauga alte sume rezultate din participarea ca asociere in societati comerciale ce desfasoara activitati cum ar fi tiparirea de calendare, productia de lumanari sau alte „treburi“ bisericesti. Practic, din punctul de vedere al organizarii, cultele din Romania se aseamana cu un „holding“, in care totul se produce „in house“. Sistemul fiscal din Romania nu prevede niciun fel de impozit pentru astfel de venituri, iar autoritatile cu atributii de control financiar sustin ca nu pot face mai mult decat sa sesizeze forurile responsabile din cadrul cultului respectiv. Pe romaneste, nebanuite sunt caile Domnului.
Credinta ne uneste, banul ne dezbina
In orice religie a lumii credinta este foarte importanta deoarece are rolul de a uni oamenii - sau cel putin asta se propovaduieste in toate lacasurile de cult. In realitate, bisericile duc o lupta la baioneta pentru proprietatile pe care le detin si platesc cu sume importante juristi care sa le readuca imobilele confiscate de comunisti.
Nu asta ar fi problema, ci faptul ca sunt aruncate in strada sute de familii intrucat prea putini isi permit achizitionarea altei locuinte. In cazul Romaniei, situatia se rezuma in principal la Biserica Ortodoxa si Cultele Protestante, care detin imobile si domenii importante. Retrocedarea acestora a fost o mina de aur ce a permis dezvoltarea unor activitati separate de scopul in sine al Bisericii. Mai mult, nu a trecut mult timp de la razboiul intern care a impartit in doua Mitropolia Ardealului, Crisanei si Maramuresului si a aparut din nou in discutie separarea Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor. De fiecare data discutiile au avut scopuri fara nicio legatura cu cele bisericesti, ci doar cu aspectele pamantesti si administrarea patrimoniului.
Multe culte
In Romania convietuiesc 18 culte recunoscute de stat. Cum bine stiti, cel mai important este cel ortodox, care acopera majoritatea populatiei tarii. De aici porneste si faptul ca problemele cele mai multe iscate de retrocedarea bunurilor apartinand cultelor se refera la Biserica Ortodoxa. La recensamantul dat publicitatii in 2002, aproape 87% din populatia Romaniei s-a declarat de religie crestin-ortodoxa. Pe langa acestia, o prezenta de luat in seama, ca numar de adepti, o au romano-catolicii, reformatii, baptistii, adventistii de ziua a saptea sau membrii Bisericii Evanghelice Lutherane.
Daca privim strict din punct de vedere patrimonial, Biserica Evanghelica si forul superior, Consistoriul Superior Evanghelic, detin importante cladiri si domenii, in special in Ardeal si Banat. Problemele cauzate de retrocedarile de unitati de invatamant sau muzee nu au putut fi rezolvate nici in ziua de azi. Cel mai important obiectiv retrocedat este Muzeul Brukenthal, care a provocat o intreaga dezbatere. Biserica Evanghelica C.A. din România, si anume Comunitatea Evanghelica C.A. Sibiu, în calitate de proprietar, si Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A., în calitate de for tutelar, a solicitat, în baza dispozitiilor Legii nr. 501/2002, restituirea Muzeului Bru-kenthal, împreuna cu inventarul mobil trecut în mod ilegal si abuziv în anul 1948 în proprietatea statului comunist. Pe langa Muzeul Brukenthal, Biserica Evanghelica a mai solicitat alte cateva sute de imobile. Numai in judetul Sibiu au fost cerute statului roman peste 300 de cladiri care au apartinut Grupului Etnic German. Grupul Etnic German a fost singurul organism care a reprezentat, in perioada 1940-1944, comunitatea sasilor din zona Ardealului. A fost inscris in registrele vremii drept persoana juridica de drept international si a functionat si ca un partid N.S.D.P.A., ce facea propaganda politica imperiului nazist. In decursul timpului, Grupul a devenit un ansamblu de institutii ce se ocupa cu promovarea si imbunatatirea culturii si invatamantului german pe teritoriul Romaniei.
Un fapt interesant este ca si Biserica Evanghelica Romana are peste 227 de lacase de cult, majoritatea in zona de sud-est a tarii. Curios este ca exista biserici care au trecut peste rivalitatea intre culte si convietuiesc sub acelasi acoperis, cum este cazul celor trei biserici din Maramures care ii adapostesc atat pe greco-catolici, cat si pe ortodocsi.
Biserica „fara de lege“
Cultele din Romania nu se supun niciunui organ de control suprem. Practic, intre culte si Ministerul Culturii si Cultelor putem vorbi cel mult de o colaborare, nicidecum de vreun control, macar agreat de parti. De altfel, reprezentantii ministerului habar nu au ce legatura este intre culte si institutia pe care o reprezinta. „Va rog sa ma sunati saptamana viitoare... acum sunt in munti si nu am semnal. Legea de care vorbiti abia a intrat in vigoare si nu as putea sa discutam pentru ca nu as putea sa va spun. Dar de ce nu intrebati mai bine cultele?“, ne-a precizat scurt Stefan Ionita, director la Directia Relatii Culte, Serviciul Asistenta, Invatamant din Ministerul Culturii si Cultelor. Nici intre culte si reglementarile fiscale nu este vreo legatura, cu mentiunea ca nu se plateste niciun impozit. „Art. 14. - (1) Fiecare cult trebuie sa aiba un organism national de conducere sau de reprezentare. (2) Unitatile de cult, inclusiv filialele lor fara personalitate juridica, se înfiinteaza si se organizeaza de catre culte potrivit propriilor statute, regulamente si coduri canonice. (3) Înfiintarea unitatii de cult trebuie sa fie comunicata, spre evidenta, Ministe-rului Culturii si Cultelor. (4) Unitatile de cult nou-înfiintate ca persoane juridice pot solicita si primi sprijin financiar, în conditiile legii. Art. 16. - (1) Cultele recunoscute pot folosi, în desfasurarea activitatilor lor, orice limba considera de cuviinta. Evi-denta financiar-contabila se va tine si în limba româna. (2) În relatiile oficiale cu autoritatile statului, cultele recunoscute folosesc limba româna“ potrivit Legii 489/2006, referitor la libertatea religioasa si regimul general al cultelor. Concret, doar organele judiciare vor putea sa-si arunce un ochi prin documente in cazul comiterii de contraventii sau infractiuni probate in instanta.
Garda Financiara, cu „frica lui Dumnezeu“
Din capul locului trebuie mentionat ca numai Dumnezeu poate vedea actele contabile ale fiecarui cult, deoarece Garda Financiara nu are nicio atributie in domeniu. In cazul in care se fac sesizari de catre cineva, procedura nu implica vreun control. „De obicei, cand exista astfel de sesizari procedam la instiintarea respectivului for de conducere al bisericii, care ia masurile necesare, dar mai sus de atat este treaba lor. Potrivit legii, noi nu avem ce face. Nu intra in atributiile noastre“, spun surse din Garda Financiara.
Nu in ultimul rand, Codul Fiscal se refera si la acest aspect si subliniaza, la articolul 42, lit. a, ca veniturile obtinute de unitatile de cult recunoscute in Romania sunt... neimpozabile.
Dumnezeu la Bursa...
Poate parea comic, dar nu este deloc asa. Oamenii lui Dumnezeu sunt implicati serios si pe Bursa. Nu va imaginati ca Biserica este listata si ca preotii fac slujbe zilnic doar pentru a creste valoarea actiunilor. Dar va putem asigura ca societatile unde actionari sunt arhiepiscopiile sunt listate la Bursa. Arhiepiscopia Ortodoxa Alba Iulia, de exemplu, apare ca actionar cu un pachet de actiuni de 5,74% din societatea VES SA Sighisoara, iar profitul pe 2006 a fost de aproximativ 1,2 milioane lei, potrivit Bursei de Valori Bucuresti.
Episodul bursier nu pare sa se termine aici. Mai multe fete bisericesti din cadrul comunitatii greco-catolice ne-au spus ca s-au primit „sugestii“ in vederea acceptarii de actiuni la Fondul Proprietatea. In schimbul revendicarilor patrimoniale, evident.
... Si in show-biz
Sfintii parinti nu au rezistat nici ispitelor legate de mass-media. Oamenii Domnului au preluat licente prin care pastreaza echilibrul moralitatii, dar si al afacerii. La CNA se inregistreaza nu mai putin de 11 licente apartinand organizatiilor religioase, fie ca sunt culte sau asociatii ale cultelor.
La MICUL SAMARITEAN, detinatoarea licentelor audiovizuale este societatea AUDIO DELTA SRL, al carei actionar unic este Asociatia Misiunea Micul Samaritean. Membri ai asociatiei sunt Florin Pindic Blaj - presedinte fondator, Lidiana Pindic Blaj si Maria Simonca - membri fondatori. Consiliul director este format din Florin Pindic Blaj - director general, Anatolie Marandiuc - director executiv, Violeta Podoleanu - asistent executiv.
Potrivit Consiliului National al Audiovizualului, la RADIO TRINITAS detinatoarea licentelor audiovizuale este Mitropolia Moldovei si Bucovinei.
La RADIO VOCEA SPERANTEI si SPERANTA TV licentele audiovizuale sunt detinute de societatea SC DINAMIC AUDIO - SERV SRL, ai carei actionari sunt Biserica Crestina Adventista de Ziua a Saptea din România, Uniunea de Conferinte - actionar principal, cu 99%, si Asociatia Ascultatorilor Postului de Radio Vocea Sperantei (1%).
Pentru Radio VOCEA EVANGHELIEI, detinatoarea licentelor audiovizuale este societatea VOCEA EVANGHELIEI SRL, ai carei actionari sunt Cultul Penticostal - Biserica Lui Dumnezeu Apostolica (33,33%), Cultul Crestin Baptist din Romania - Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania (33,33%) si Cultul Crestin dupa Evanghelie - Uniunea Bisericilor Crestine dupa Evanghelie (33,33%).
La RADIO LOGOS, licenta s-a acordat pentru societatea PRAXIS SRL, ai carei actionari sunt Arhiepiscopia Craiovei (95%) si Protoeria Craiova Sud (5%).
RADIO RENASTEREA este detinut de Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Vadului, Feleacului si Clujului.
Nici Arhiepiscopia Ortodoxa Romana de Alba Iulia nu se lasa mai prejos si a obtinut licenta audiovizuala pentru RADIO REÎNTREGIREA.
La fel de interesata de audiovizual este si Arhiepiscopia Tomisului, care detine licenta audiovizuala pentru RADIO DOBROGEA.
La RADIO LUMINA detinatoarea licentei audiovizuale este societatea DIDAHIA SEVERIN SRL, al carei asociat unic este Episcopia Severinului si Strehaiei.
La AGNUS, detinatoarea licentei este societatea MULTIRADIX SRL, ai carei actionari sunt Adorjani Laszlo (50%) si Eparhia Reformata din Ardeal (50%).
RADIO ORTODOXIA este al societatii cu acelasi nume, al carei asociat unic este Asociatia Cultural-Crestina „Ortodoxia“. Consiliul de Conducere al Asociatiei Cultural-Crestine „Ortodoxia“ (23 de membri fondatori) este compus din: Borsan Lica – presedinte, Milotoiu Laurentiu - vicepresedinte, Diaconu Romica - secretar, Moceanu Ovidiu - membru, Puia Constantin - membru.
Campionii retrocedarilor
Daca ne aruncam o privire asupra retrocedarilor, ne dam seama ca, desi nu mai exista prea multi enoriasi, unele culte nu au niciun interes bisericesc, ci doar patrimonial atunci cand vine vorba de restituirea proprietatilor confiscate de comunisti. In anul 2003, Arhiepiscopia de Alba-Iulia si Fagaras a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolica, a depus la secretariatul tehnic al Comisiei pentru restituirea proprietatilor bisericesti 1.217 dosare cu documente referitoare la proprietatile revendicate. Din 2002 incoace, pe lista de sedinte a Curtii de Apel Alba procesele dintre Consistoriul Evanghelic Superior si autoritatile locale ale localitatilor din Ardeal sentintele se tin lant in favoarea Consistoriului. Din acest punct de vedere, Biserica Ortodoxa a avut mult mai putine cladiri de obtinut, dar mai multe terenuri si paduri. Cazurile cele mai cunoscute sunt la Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, unde sunt in curs de retrocedare paduri in suprafata de peste 100.000 de hectare (cu o valoare de piata de peste doua miliarde de euro), printr-o ordonanta de urgenta a guvernului Nastase, care a fost contestata de guvernul Tariceanu. Acum se cauta alte solutii legale pentru ca padurile sa ajunga fara greseli de procedura in proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor. Arhiepiscopia se afla de mai multi ani în litigiu cu statul român pentru retrocedarea a 192.000 de hectare de teren cu vegetatie forestiera. E adevarat, nu neaparat procesul de retrocedare este pus sub semnul intrebarii, ci modul in care sunt exploatate veniturile generate de aceste bunuri. Asa cum am mai mentionat, ele sunt neimpozitate si... necontrolabile.
Arhiepiscopii sArace
Nu toate bisericile sau toate cultele se scalda in bani. De obicei, arhiepiscopiile sau episcopiile infiintate mai tarziu detin un patrimoniu subtire care le permite cu greu sa se autofinanteze. Episcopia Alexandriei, spre exemplu, s-a mutat de curand intr-un sediu propriu, dupa ce ani intregi a stat in gazda la stat. Sacrificiul a fost insa imens. Conducatorii episcopiei au fost nevoiti sa vanda absolut tot ce aveau, inclusiv autoturismele, pentru a-si putea permite un sediu cat de cat normal.
Monopolul lumanarilor
Un alt subiect care preocupa foarte mult biserica este cel al lumanarilor. Afacerea, un imens monopol, starneste scandal ori de cate ori apare un comerciant clandestin. Schema este urmatoarea: eparhiile comercializeaza doar lumanarile produse de societatile „agreate“ de Mitropolie. In cele mai multe dintre cazuri, institutia este asociata in afacere. „Contrafacerile“ sunt foarte numeroase pentru ca, nu-i asa, aproape tot romanul cumpara o lumanare. Statul roman „participa“ la acest monopol prin legea 489/2006, „Art. 29. - (1) Cultele au dreptul exclusiv de a produce si valorifica obiectele si bunurile necesare activitatii de cult, în conditiile legii“, de aici si refuzul de a aproba altor societati producerea sau comercializarea acestor produse.
„Dumnezeu“ ii ajuta cu voturi pe politicienii cuminti
Dincolo de toate aspectele se afla si o implicare activa a politicului, care s-a lovit tot timpul de prevederea constitutionala prin care cultele sunt autonome. Pe langa aceasta mentiune, urmeaza legi cu exceptii pentru preoti sau legi in favoarea fetelor bisericesti, indiferent de la ce cult provin. De la retrocedari marca Adrian Nastase pana la donatii in stil Gigi Becali, toti politicienii cauta spalarea de pacate in bai de multime. Ni se pare normal din moment ce de acolo vin voturile.
Ultimul exemplu in acest sens este modificarea Legii Agentiei Nationale de Integritate, care s-a produs in contextul in care reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane au cerut sa nu fie controlate averile ierarhilor, pe motiv ca acestia nu ar dispune de averi personale si ca s-ar aduce o „grava atingere“ autonomiei BOR si cultelor religioase legal recunoscute. Patriarhul Teoctist s-a adresat in scris conducerilor celor doua Camere, solicitand scoaterea ierarhilor din categoria persoanelor controlabile atunci cand proiectul legii a ajuns la Senat. „Avand in vedere interdictia legala si canonica de a dispune de averi personale (...), in numele Sfantului Sinod al BOR, consideram inadecvata includerea personalului din conducerea cultelor religioase, respectiv a ierarhilor Bisericii noastre in proiectul de lege privind declararea si controlul averilor si solicitam eliminarea acestei prevederi care aduce o grava atingere autonomiei BOR si cultelor religioase legal recunoscute din Romania“, se arata in adresa trimisa Parlamentului de Patriarhul Teoctist.
Cifre sfinte din Patriarhia Romana
Patriarhia Româna cuprinde sase mitropolii în tara cu 10 arhiepiscopii si 16 episcopii, 170 de protopopiate, 11.146 de parohii si 2.351 filii si un numar de 14.035 preoti si diaconi;
In jurul granitelor României si în Diaspora, în jurisdictia Patriarhiei Române functioneaza trei mitropolii (Mitropolia Basarabiei, Mitropolia Ortodoxa Româna pentru Germania, Europa Centrala si de Nord si Mitropolia Ortodoxa Româna a Europei Occidentale si Meridionale), o arhiepiscopie (Arhiepiscopia Ortodoxa Româna în America si Canada) si doua episcopii (Episcopia Ortodoxa Româna din Ungaria si Episcopia Ortodoxa Româna a Vârsetului).
În cuprinsul Patriarhiei Române functioneaza 434 de manastiri si 190 schituri si 7 metocuri, în care vietuiesc peste 8.059 de calugari.
În anul 2006 s-a pus piatra de temelie si au început lucrarile la 166 de noi lacasuri de cult, la 1.066 au continuat lucrarile de constructie, au fost finalizate lucrarile la 285 de biserici nou construite, 135 de biserici au fost sfintite, la 596 de lacasuri de cult au continuat lucrarile de reparare, consolidare si restaurare, au fost pictate 281 de biserici, iar la 342 biserici a fost restaurata pictura.
În institutiile bugetare exista 187 de capele în spitale, 108 în unitati militare, 36 în penitenciare, 86 în unitati de învatamânt si 92 în asezaminte de ocrotire sociala.
Sub aripa Patriarhiei Romane apar 5 reviste periodice si publicatii centrale; 111 reviste si publicatii eparhiale, reviste si publicatii parohiale si manastiresti; 52 de titluri de carte teologica religioasa, de istorie si spiritualitate publicate în Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române; 335 de titluri de carte teologica religioasa, de istorie si spiritualitate publicate de cele 26 de edituri eparhiale.
La nivelul Patriarhiei Române sunt organizate 275 muzee si colectii muzeale, respectiv 42 centre zonale de ocrotire si depozitare pentru obiecte de patrimoniu cultural bisericesc.
Lista cultelor recunoscute in Romania

1. Biserica Ortodoxa
Patriarhia Romana
- Mitropolia Munteniei si Dobrogei
- Mitropolia Moldovei si Bucovinei
- Mitropolia Ardealului
- Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
- Mitropolia Olteniei
- Mitropolia Banatului
- Alte Structuri diasporale in afara granitelor
Vicariatul ortodox sarb
Vicariatul ortodox ucrainean
2. Biserica Catolica
Biserica romana unita cu Roma (greco-catolica)
Biserica romano-catolica
Ordinariatul armeano-catolic
3. Cultele protestante
Biserica reformata (calvina)
Biserica evanghelica C.A.
Biserica evanghelica lutherana sinodo-presbiteriala
Biserica unitariana
4. Biserica armeana
5. Cultul crestin de rit vechi
6. Cultele neoprotestante (evanghelice)
Biserica crestina baptista
Biserica Crestina Adventista de Ziua a Saptea
Cultul penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolica
Cultul Crestin dupa Evanghelie
Biserica Evanghelica Romana
7. Cultul islamic
Muftiatul cultului musulman
8. Cultul mozaic
Federatia comunitatilor evreiesti din Romania
9. Organizatia religioasa Martorii lui Iehova