Friday, May 29, 2009

Sick and tired of people

Cati oameni falsi...oriunde te uiti. Toti vor sa obtina apreciere spunand cateva cuvinte care sa mangaie pe cine trebuie, cand trebuie. Urasc ideea de "adunare de oameni care sa te pupe in 3-4 litere pentru ca asa trebuie si sa te mai simti si bine". Trezeste-te, aia nu fac altceva decat sa-ti zambeasca pentru ca sunt obligati, sa petreaca ceva timp spunandu-ti cat esti de minunat si important, gandind sa scape cat mai repede de circul asta ieftin fara sa deranjeze cumva. "Hai sa discutam discutii, sa mai pupam un dos din complezenta si el, constient de asta, sa si dea din coada". E culmea penibilului.

În fiecare zi

În fiecare zi, ne batem joc
De păsări, de iubire şi de mare,
Şi nu băgăm de seamă că, în loc,
Rămîne un deşert de disperare.

Ne amăgeşte lenea unui vis
Pe care-l anulăm cu-o şovăire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;

Ne răsucim pe-un aşternut posac,
Însinguraţi în doi, din laşitate,
Minţindu-ne cu guri care prefac
În zgură sărutările uzate;

Ne pomenim prea goi într-un tîrziu,
Pe-o nepermis de joasă treaptă tristă:
Prea sceptici şi prea singuri, prea-n pustiu,
Ca să mai ştim că dragostea există.

În fiecare zi, ne batem joc
De păsări, de iubire şi de mare,
Şi nu băgăm de seamă că, în loc,
Rămîne un deşert de disperare.

Romulus Vulpescu