Crazy people!

Da, intr-adevar lumea s-a tampit de tot. De ce spun asta? Iata un detaliu interesant. Marti...zi urata cu vreme urata. Ploua marunt si tot Bucurestiul e cenusiu. Am terminat in sfarsit treaba la birou, strang si plec spre casa fara chef. In statie primele 4 autobuze nu au mai avut loc si pentru mine, iar statia inca era plina. Imi pun castile in urechi si gluga pe cap si ma indrept usurel, prin ploaie, spre casa. Apropiindu-ma, in fata unui bloc vecin am vazut ceva interesant, dar nu un exemplu de urmat, sau cel putin nu pentru mine. M-a uimit. Omul...la vreo 40 si ceva de ani, echipat bine cu geaca, gluga, o galeata cu apa si detergent si o perie....SPALA MASINA... (sa va reamintesc ca ploua?). Am ramas interzisa. M-am oprit la un metru de el si ma uitam "ca prostu'". M-a intrebat ce s-a intamplat, i-am raspuns ca am avut un soc si am mers mai departe. Ce credeti? Oare se mai pot vindeca unii?

Mi-e dor si doare...

Morti inainte de vreme

Unii se cred interesanti doar pentru ca viata lor nu se leaga de nimic, nu au un punct la care sa faca oricand referinta sau de care sa se agate in diverse situatii...si cred ca sunt liberi. Si ce va umple viata? Amalgamul de intamplari haotice si drumurile intortocheate ce duc nicaieri? Inseamna ca sunteti goi.

Iubesc...

Probabil ca nu spun tot ceea ce gandesc, insa cu siguranta gandesc tot ceea ce spun. Sunt indragostita si ma indragostesc tot mai mult cu fiecare zi...de tine si de noi.
M-am inselat cand am crezut ca nu ma pot indragosti in fiecare zi, ca dupa ceva timp scanteia dispare si intervine obisnuinta, mi-ai demonstrat ca ma pot indragosti de tine mereu, pentru tot ce esti. Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la tine, in primul rand m-ai invatat sa spun ceea ce simt atunci cand simt, nu sa astept sa vina momentul potrivit, pentru ca acel moment nu stii niciodata cand si daca mai vine, am invatat sa cred si sa ma bucur de lucruri frumoase pe care inainte nu le vedeam din cauza grabei cu care trecem pe langa ele sau poate a intunericului care mi se asternea inainte, am invatat ca atunci cand iubesti asa ... pana si intunericul despre care vorbeam nu-ti mai este strain, ci este cald si...strapuns de lumina. Am invatat sa te imbratisez in fiecare noapte in timp ce dormi si sa ma bucur de imbratisarea ta atat de mult incat as vrea mai multe, tot mai multe. Am invatat sa iti ascult vocea chiar si atunci cand nu-mi vorbesti.
Ti-as spune "te iubesc" in fiecare zi fara sa-mi asum, in mod prostesc, gandul ca deja stii, pentru ca in fiecare zi te iubesc altfel.

14 sau 24?

Inimioare peste inimioare prin tot orasul, indragostiti cautand caudouri pe toate drumurile pentru ziua de maine... marele "Valentine's Day". Am incercat sa cumpar o jucarie de plus pentru nepotica mea si mare mi-a fost mirarea cand am obervat ca pe toate scria ceva de genul "I love you", "Love", "Be my Valentine", si alte "shit-uri ca astea. Sunt satula pana peste cap de americanismele astea furate si aduse fara nici un fel de baza pe meleagurile noastre. Dar ce s-a intamplat fratilor cu traditiile romanesti? Nu va plac? Nu. Ca nu sunt americane. Nu mai avem loc pe strada de expresii si injuraturi in engleza, de firme care mai de care mai "americanizate". Tot ce-i american e "cool", mai avem putin si scoatem si putinele cuvinte romanesti care ne-au mai ramas din limba romana. Si, ca sa-l citez pe unul dintre colegii mei favoriti, "Mai bagati-va mintile-n cap!" si mai vorbiti si romaneste ca nu vi se innoada limba.
Si inca ceva...sunt curioasa: Care dintre voi mai stie pe cat se sarbatoreste Dragobetele? Ca de "The Great Valentine's Day" stiti cu totii.

Avem si noi ziua indragostitilor

Fiu al Babei Dochia, Dragobetele era sărbătorit pe 24 februarie. Sărbătoarea de Dragobete este echivalentul românesc al sărbătorii Valentine's Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Probabil că 24 februarie însemna pentru omul arhaic începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.
Entitate mitologică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, un neastâmpărat şi un năvalnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, aşa cum şi păsările "se logodesc" în această zi.
În această zi satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala : Dragobetele sărută fetele. Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară. În sudul României (Mehedinţi), fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.
Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuiau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimile rămăşiţe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.
O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană, numită Năvalnic, de Maica Precistă, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.

Zambesc pentru noi

Astazi sunt foarte zambitoare, m-am trezit binedispusa, o raza de soare patrunsa printre draperii ma mangaia pe frunte, iar iubitul meu ma imbratisa cald. Ce-ti poti dori mai mult de la o dimineata de iarna? Poate o cafea fierbinte, dar asta s-a rezolvat pe parcurs cand am ajuns la birou.
Cum va spuneam dragii mei, astazi nu cred ca ma poate supara ceva pentru ca zambesc cu toata fiinta.
Esti langa mine si sunt fericita. Imi esti drag atunci cand te incrunti dimineata si nu vrei sa te trezesti, imi esti drag atunci cand ma iei in brate si ma incalzesti, imi esti drag atunci cand nu vrei sa-ti iei ochii din monitor pentru ca te pasioneaza prea mult ce faci, imi esti drag chiar si atunci cand te superi si nu vrei sa spui de ce. Nimic nu ma face mai fericita decat momentul in care deschid ochii dimineata si iti vad chipul. Si dormi frumos, ca un copil pierdut in vise dulci si atunci mai stau langa tine inca putin constienta ca voi intarzia la serviciu (ca in fiecare zi), dar nu ma pot priva de bucuria fiecarei dimineti.

Te iubesc copile...iti multumesc ca esti...iti multumesc ca suntem.

"A moment in a million years
Is all I've got for you
A moment in a million years
To make some dreams come true
A moment that I won't forget
Until the day I die
A moment in a million years
Called life"



"Scumpa mea copila,Pastreaza o parte din soarele ce-ti bate astazi in fereastra pentru toamnele care vor veni!Da-ti toata silinta sa fii fericita si daruieste fericire! Darul ti se va intoarce inzecit!Cu Dragoste,cel pe are intr-o vreme il strigai "Tati"PS:Nu am incetat sa iti pastrez o camaruta in inima mea, asa cum am pastrati pentru toti cei dragi, in ciuda faptului ca pe unii dintre ei i-am ranit napraznic. Penru aceia nu pot decat sa sper ca m-au uitat. Eu, oricum n-am sa uit niciodata, nimic. Este blestemul meu!"